Starea sanitaro-epidemiologică a factorilor din mediul ambiant, starea socio-economică tensionată s-au reflectat direct sau indirect asupra situaţiei epidemiologice în raion.

Astfel pe parcursul anilor 2006-2009 procesul epidemiologic la bolile diareice acute se caracterizează prin creşterea numărului de cazuri înregistrate la 1000 locuitori, indicii variînd de la  282,2 în a.2006 pînă la 510,5 în a.2009.

În perioada de trei luni a anului 2010 se observă o sporire a morbidităţii prin boli diareice atît determinate etiologic cît şi nedeterminate, indicii constituie în a.2009-47,8 comparativ cu R.Moldova care alcătuieşte 41,4 la 100000 populaţie la bolile diareice determinate.

Analizînd morbiditatea prin boli diareice acute nedeterminate observăm o sporire pe o perioadă de trei luni a anului 2010 de la 50,2 la 100000 populaţie în trei luni a anului 2009 pînă la 67,7 în anul 2010 (în R.Moldova-52,3). Indici mai sporiţi faţă de nivelul mediu pe raion au fost în s.Viişoara-1111,1; s.Corpaci-829,1; or.Edineţ-718,4; s.Goleni-668,8; s.Hlinaia-613,5.

Analiza datelor privind înregistrarea cazurilor de BDA pe diverse  contingente denotă, că în a.2009 a sporit faţă de a.2008 numărul cazurilor înregistrate la vîrsta de 0-2ani neorganizaţi şi la 3-6ani organizaţi şi constituie 267 şi 28 faţă de 159 şi 19 în a.2008. La vărsta de 0-2 ani în perioada de 3 luni a.2010 au fost înregistrate 57 cazuri s-au 57,5% din numărul total de cazuri de boli diareice acute înregistrate la vărsta de 3-6 ani-25 cazuri ce constituie 25,2% din numărul total de cazuri.

În anii 2007-2008 au fost înregistrate 3 izbucniri de toxiinfecţie alimentară provocate de Salmonella enteritidis, una în restaurantul „Classic” a SRL „Nistor” or.Edineţ şi două în condiţii casnice la nuntă în s.Constantinovca şi s.Cuconeşti.

În procesul epidemiologic al acestor izbucniri au fost afectate 36 persoane. Cauzele izbucnirilor au fost următoarele: încălcarea flagrantă a cerinţilor în menţinerea regimului sanitaro-epidemiologic la întreprinderile de alimentaţie publică, nerespectarea cerinţelor sanitaro-epidemiologice la păstrarea materiei prime, prelucrarea tehnologică a bucatelor, angajarea în cămpul muncii a persoanelor fără susţinerea examenului medical şi igienic, etc.

Prin anchetarea epidemiologică a focarelor de BDA în mediu 68,5% din cele înregistrate s-a atestat că căile posibile de favorizare a infectării au fost în 76,5% calea alimentară (în pregătirea, folosirea şi păstrarea produselor alimentare în condiţii casnice), 54,8%-nerespectarea igienei personale la alimentaţia nou născuţilor cu hrană naturală, 7,1%-nerespectarea igienei personale.

Dacă analizăm structura BDA după forme nazologice în parte costatăm, că predomină Enteritele acute determinate şi nedeterminate cu 64,5% urmate de Salmonele-37,9%, toxoinfecţii alimentare-27,5%, dezinterice-1,1%.

În structura BDA determinate bacteriologic predomină flora patogenă-82,1%, salmonela-17,4%, dezinteria-0,5%. În etiologia salmonelozelor determinate bacteriologic predomină Salmonella enteritidis-93,9%, apoi Salmonella typhemurium-3,0% şi Salmonella nemport-3,0%.

În rezultatul anchetărilor epidemiologice a cazurilor de salmoneloză s-a constatat că în 93,7% persistă calea de infectare alimentară. Factorii de transmitere au fost carnea şi produsele din carne 44,2%, produsele din lapte şi peşte-7,4%.

Pe parcursul ultimilor 20 ani nu au fost înregistrate în raion cazuri de febră tifoidă. Cazuri de deces la copii pînă la 17 ani nu au fost înregistrate.

Morbiditatea prin salmoneloză are o tendinţă de descreştere, indicii variază de la 18,3 în a.2008 pînă la 7,2 la (100000 populaţie) în a.2009 comparativ cu indicii medii pe R.Moldova, care constituie 23,5 la 100000 populaţie.

Morbiditatea prin dezinterie are o tendinţă de descreştere de la 2,2% în a.2008 pînă la 1,2 la (100000 populaţie) în a.2009.

În perioada de 3 luni a.2010 morbiditatea prin dezinterie este în creştere, constituind 4,8% la (100000 populaţie) faţă de R.Moldova-3,1% la (100000 populaţie).

Spre deosebire de alte maladii infecţioase dinamica multianuală lunară a morbidităţii prin BDA are particularităţi diverse. În lunile iunie-septembrie avem o tendinţă de creştere de la 29,7% pînă la 32,0%, care se explică prin nerespectarea unor reguli în alimentaţie.

Anume în perioada de vară, din abundenţă sunt fructe şi legume care nu sunt supuse prelucrării cu apă curată. O altă problemă este, că majoritatea populaţiei activează în cîmp neavînd posibilităţi de respectare a igienei persoanle.

În ultimii 3 ani indicii morbidităţii prin BDA pe contingente la cei organizaţi sunt la nivelul de la 1,8% pînă la 3,3% la 1000 copii, pe cînd la cei neorganizaţi, morbiditatea constituie 35,1%. Acest fenomen este legat de morbiditatea crescută la copii pînă la 2 ani, care de obicei nu frecventează instituţiile preşcolare.

În structura etiologică a BDA cu etiologie determinată predomină Citrobacter-30,6%, Enterobacter-20,7%, Clebsiela-5,4%. În total descifrarea etiologică a BDA constituie 60,8% (pe R.Moldova-66,4%).
În a.2009 în contextul controlului neplanificat au fost investigate 203 persoane, persoane bolnave nu au fost depistate. Au fost examinate 950 persoane la încadrarea în cîmpul muncii, persoane cu partaj nu au fost depistate.

Dintre bolnavi cu boli diareice acute 48,2% au fost cu forme uşoare de boală, de gravitate medie 42,1%. Nici un caz de BDA nu a fost evidenţiat activ în urma vizitei la domiciliu. Toţi bolnavii au fost depistaţi în urma adresării după ajutor medical.

Pînă în prezent nu este soluţionată problema finalizării reparaţiei capitale a blocului alimentar al IMSP „Spitalul raional Edineţ”. Depozitul de produse alimentare a fost transferat în încăpere care nu corespunde normelor sanitare.

Pe parcursul a.2009 s-au expediat prescripţii sanitare în adresa Preşedintelui raionului şi Medicului şef al Spitalului raional Edineţ, cu propuneri concrete într-u ameliorarea situaţiei create în blocul alimentar.
Pînă la moment nu au fost întreprinse măsuri pentru redresarea situaţiei la blocul alimentar.
O situaţie sanitaro-epidemiologică alarmantă s-a creat în hala de lapte şi produse lactate în piaţa ConsumCoopului Edineţ, care al doilea an se află în stadie de reconstrucţie şi reparaţie capitală, lucrările de reconstrucţie fiind stopate. Produsele alimentare se păstrează în lipsa frigiderului, în condiţii insalubre.

Piaţa orăşănească activează fără autorizaţie sanitară de funcţionare. Neajunsurile menţionate în Hotărîrea de suspendare a pieţei nr.12 din 20.02.2007, nr88 din 17.08.2007, nr.29 din 25.03.2008, nr.17 din 17.07.2009 nu s-au îndeplinit. Piaţa nu este amenajată, nu este aprovizionată cu apă curgătoare, nu este canalizată. În teritoriul pieţei, se comercializează în condiţii insalubre lapte, brînză de vaci şi de oi, peşte proaspăt. Personalul implicat în comercializarea produselor alimentare nu dispune de carnete medicale, adeverinţe veterinare.

Rămîne nesoluţionată problema amenajării pieţilor din localităţile rurale care sunt improvizate pe stadioane, străzi cu încălcarea normelor sanitare în vigoare. Produsele alimentare se păstrează fără condiţii de frig, nu sunt supuse expertizei sanitaro-veterinare.

Una din problemele prioritare în domeniul ocrotirii sănătăţii populaţiei, profilaxiei bolilor diareice acute şi a altor maladii cu factor hidric este problema legată de aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă de calitate.

La unele apeducte anual se efectuiază măsuri de reparaţie, amenajare şi dezinfecţie profilactică a apeductelor şi fîntînilor publice. Totodată situaţia privind alimentaţia populaţiei cu apă potabilă lasă mult de dorit.

Din 56 apeducte aflate la supraveghere 50 sau 89,3% nu dispun de autorizaţie sanitară de funcţionare. De mai mulţi ani nu funcţionează 25 sau 44,6% din apeducte şi se menţin într-o stare sanitaro-tehnică nesatisfăcătoare.

Foarte serioasă urmează a fi situaţia la apeductele satelor: Lopatnic, Hancăuţi, Bleşteni, Cuconeşti, Rotunda, Gordineşti, Chetroşica Nouă, Oneşti, Cepeleuţi, la care nu sunt îngrădite şi amenajate perimetrul de protecţie sanitară cu regim sever în jurul sondelor arteziene şi rezervoarelor de apă curată. Doar la 12 sau 38,7% din 31 apeducte ce au funcţionat periodic în a.2009 sau efectuat lucrări de spălare şi clorare, iar din 11010 fîntîni de mină au fost dezinfectate doar 637 sau 5,8% din fîntîni.     
Cele expuse contribuie în mare măsură la poluarea secundară microbiană a apei. Ponderea probelor de apă din apeducte ce nu corespund Normelor sanitare privind calitatea apei potabile nr.934/2 din 15.08.2007 după parametrii microbiologici în a.2009 a constituit 32,7% şi 50,5% în a.2008, iar după parametrii sanitaro-chimici a sporit de la 37,7% în a.2008 pînă la 39,9% în a.2009. În fîntînile de mină rata probelor ce nu corespund normelor igienice în vigoare după  parametrii microbiologici a sporit de la 63,2% în a.2008 pînă la 75,9% în a.2009. După parametrii sanitaro-chimici în anii 2008-2009 a constituit 94,5% în special după conţinutul înalt al nitraţilor şi nivelul durităţii totale. Alarmantă urmează a fi situaţia privind epurarea apelor reziduale. Toate probele de apă reziduale cercetate la deversare în bazinele acvatice nu corespund normativelor igienice în vigoare.

Nici într-o localitate din raion nu corespund Regulilor şi Normelor sanitare în vigaore rampele destinate pentru depozitarea şi netralizarea deşeurilor menagere. Rămîne nesoluţionată problema aprovizionării obiectivelor de însemnătate epidemiologică sporită cu apă potabilă curgătoare, în deosebi în localităţile rurale.

Nefuncţionarea apeductelor influenţiază negativ la respectarea regimului sanitaro-igienic şi antiepidemic la obiectivele de supraveghere. Din an în an nu se iau măsuri privind asigurarea populaţiei cu Servicii de baie, creării serviciilor de salubrizare în localităţile rurale iar cel existent în oraşe activează nu la nivel cuvenit.

Reeşind din cele menţionate propunem de a pune problema dată în discuţie la şedinţa Consiliului raional cu deciderea măsurilor concrete de remediere a situaţiei.